— Alexandra Crăciun

Mi-am închis ochii

Cu cât mă apropii mai mult de inimă, constat cu stupoare că nu mi-e frig.
În întuneric mai bâjbăi, mă mai lovesc de câte o amintire,
de cate un sentiment pe care nici nu știam că l-am avut vreodată.
injur scurt și merg mai departe,
depunând efort pentru a nu da cu capul de tavanul care se va surpa la primul cutremur major.” (continuarea aici)

0 comments
Submit comment