5 locuri de care m-am îndrăgostit în București

Dacă ar fi să-mi aleg un oraș în care trăiesc și să locuiesc în funcție de restaurantele și cafenelele care îmi plac, cu siguranță aș alege Bucureștiul. Și e firesc, e capitala țării, te aștepți cumva ca acolo să găsești cele mai frumoase locuri și resursele cele mai concentrate. Pentru că parcurg des drumul Cluj-București, mi-am dezvoltat o serie de preferințe și mi-au ajuns la suflet câteva dintre locurile în care îmi petrec timpul.

Cu mențiunea că n-am reușit până acum să trec pragul tuturor restaurantelor din capitală și că lista de mai jos e subiectivă, haideți să vedeți unde îmi place să merg când drumul mă duce la București:

#1 Frudisiac

fotografie de pe pagina lor de Facebook

Diminețile la Frudisiac… ioooooii… Pe terasă la soare, cu o cafea bună, mic dejun și un ziar în față… Perfecțiune. Sau un brunch într-o după-amiază alături de Silvia mea și ale lor clătite cu lavandă, cremă de brânză și fructe de pădure proaspete? Dumnezeiesc. Îmi place în mod special atmosfera de acolo, mai degrabă pentru momente cu mine și oameni dragi decât pentru business.

Designul lor interior e realizat în stil scandinav (a apărut și în Archtizier), și e organizat în jurul mesei centrale (de sufragerie – cum îmi plăcea mie să spun despre Roots). Cafeaua e adusă de la Drop Coffee, o prăjitorie din Stockholm care în ultimii ani a luat locurile 2,3 și 4 la World Roasting Championship. Preparatele lor sunt făcute cu atenție la ingrediente și am senzația că își doresc să aducă acel local flavour la alt nivel.

N-am găsit o poză cu celebrele lor pancakes (absolut delicioase) și nici pe a mea nu o găsesc, dar e musai să le încercați. Am zis.

#1 Simbio

fotografie de Cătălin Georgescu pentru designist.ro (click pe fotografie pentru detalii)

Am pus inteționat la Simbio tot locul #1. Mi-e greu să le departajez pentru că ambele locuri îmi sunt la fel de dragi. În mod special pentru că Simbio se găsește într-o clădire veche, de peste un secol, transformată de arhitectul și designerul Eliza Yokina. Mi se pare că și-a îndeplinit misiunea de a conserva clădirea istorică, tratându-i cu respect personalitatea.

Simbio e locul în care poți să mergi cu un grup de prieteni, singur sau pentru o discuție de business; se pliază natural pe orice situație în care te-ai putea găsi. Pentru mine Simbio e un mix FOARTE reușit (care-mi lipsește la Cluj) între refugiul unei grădini ferite de agitația orașului, un restaurant cu o bucătărie deschisă, o mansardă pentru evenimente și un bar.

#3 Camera din față

fotografie de pe pagina de Facebook

Am ajuns la ei dintr-o întâmplare. Una din acele întâmplări care ne influențează  modul în care privim lucrurile. E un loc incredibil de cald și de primitor. Un pic înghesuit, dar dacă stau să mă gândesc, asta face parte din farmecul lui. Îmi plac ceaiurile, deserturile lor, postările lor zilnice cu dozele de înțelepciune ale mamaiei, povestea locului, amabilitatea gazdei, forfota serii. De încercat măcar o dată, dar neapărat alături de oameni apropiați și cu sufletul deschis.

Rândurile de pe pagina lor web, zic totul, pe cuvânt:

Aveam vreo 4 ani. Ai mei mă lăsaseră la bunici. M-am trezit şi, cu ochii încă lipiţi de somn, am ieşit din dormitor, am trecut de bucătărie şi am ajuns în camera dinspre stradă. Bunica mea stătea în fotoliu, croşetând ca de obicei. La masă, cu ziarul în faţă şi o ceaşcă de cafea lângă, bunicul citea cu voce tare. Când m-a văzut, bunica m-a luat în braţe, m-a pupat şi m-a întrebat: îţi fac un ceai cu pâine cu dulceaţă? Mirosea atât de frumos a cafea, am înfulecat repede cea mai bună dulceaţă din lume şi am suflat în ceai să nu mă ard. Avea gust de tei, mentă şi puţin busuioc. Mi-e tare dor de zilele acelea.

#4 Stadio 

Stadio cred că e cea mai veche iubire de-ale mele din București. Motivele sunt simple:

– Design cu interior cool, o combinație interesantă de texturi și zone potrivite pentru orice ocazie (prânz business, ieșire cu prieteni);

– Mâncare delicioasă, confort food care arată perfect de fiecare dată (se simte din exterior organizarea internă de nota 10);

– Papanași delicioși (vă aud cum ziceți în gând: hai mă, papanași, serios? – vă recomand să retrageți orice urmă de judecată până ce nu încercați);

– Marketingul lor (defect profesional) – materialele vizuale, sistemul de loializare a clienților, ziarul – toate îmi plac și cred că echipa face o treabă excelentă;

– Faptul că au o „soră” la Cluj unde-mi găsesc papanașii și o parte din preparate: Livada;

#5 Meron

Orgoliul meu de (aproape) ardeleancă o cere, trebuie să recunosc. Nu se poate să treci prin București, să fii clujean și să nu treci pe la Meron. E ca și cum te-ai duce în orașul natal fără să-ți vizitezi bunica. Se poate? Meron este unul din brandurile la care am avut ocazia să contribui, născut la Cluj și (pe lângă Salad Box) este cea de-a doua franciză care depășește limitele Transilvaniei noastre dragi.

Cam atât deocamdată. N-am epuizat subiectul „București”, revin.

Tschüss, Alexandra

 

One thought on “5 locuri de care m-am îndrăgostit în București”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *