Caut frumusețea. Acea frumusețe interioară a omului care e bun prin esența lui. A omului care nu caută răul ci încearcă să găsească prima dată pozitivul. Acea frumusețe care radiază dar nu prin lumini stridente și obositoare ci prin căldură și liniște sufletească. Acele suflete care vibrează și care prin simpla prezență îți demonstrează cât sunt de vii în interior. Caut oameni vii.
Vă povesteam în editorialul trecut despre spectacolul Oanei Pellea și bucuria de a o avea la Cluj. Cu toate că nu plănuiam să-mi povestesc experiența în scris, simt nevoia să fac câteva precizări.
Despre emoțiile mele și despre bucuria de a o vedea pe Oana, nu cred că mai e cazul să povestesc. Ceea ce mi-ar plăcea mie să discutăm are legătură cu piesa jucată. Pe scurt, este vorba despre o femeie ce așteaptă un telefon de la persoana iubită. O convorbire care pune punctul relației pe care ce doi au avut-o. Această ultimă conversație e văzută ca un moment care ar putea să-i ia viața, e cuprinsă de agonie și aproape de o formă patologică a suferinței.
O viziune ușor exagerată și (din punctul meu de vedere) o poziție a femeii pe care nu mi-ar fi plăcut să o văd pusă pe scenă. De ce să scoatem la iveală o femeie care nu este în stare să-și gestioneze sentimentele și mai mult decât atât, una care-și leagă întreaga existență de prezența persoanei iubite?
Trăim într-o societate în care femeile trebuie să lupte pentru poziția lor. Atunci când discutăm de necesitatea/posibilitatea egalității între sexe, în loc să aducem fapte care să ne susțină procesul argumentativ, alegem să prezentăm excepțiile. De ce să ne poziționăm drept niște ființe slabe? De ce să ne adâncim singure în groapa aceasta a diferențelor de sexe?
Dacă ar fi să aleg un personaj pe care să-l pun în scenă, aș alege din nenumăratele femei puternice, străpâne de sine, independente și responsabile, dar care au reușit să păstreze intactă acea feminitate și sublimitate specifică. Și sunt foarte multe doamne de acest gen în jurul nostru.
În altă ordine de idei, cred că piesa de la Teatrul Național ne-a adus aproape un om frumos în adevăratul sens al expresiei, pe doamna Oana Pellea și inegalabilul ei act teatral. Dincolo de acest aspect, vă rog să mă contraziceți dacă nu sunteți de acord cu cele scrise mai sus.
În perioada 6-27 octombrie, la Opera Maghiară din Cluj Napoca are loc Festivalul Internaţional Liszt 200. 200 de ani de la naşterea lui Franz Liszt se împlinesc chiar pe 22 octombrie, când la Cluj va fi dezvelită Placa Memorială de pe clădirea Redutei (azi Muzeul Etnografic) unde a concertat Liszt în anii 1846 şi 1879.
Mai multe informații aici. Mergem?
Festivalul Internaţional Liszt 200 – Cluj
Vezi mai multe video din cultura
Dacă stau bine și mă gândesc, aș putea spune că fac parte dintr-o generație ”infestată de Yahoo Messenger”. Aveam amici care stăteau cu orele în fața calculatorului pentru a discuta pe chat. Recunosc, o bucată bună de timp l-am folosit și eu, însă am ajuns într-un punct în care nu îi mai văd sensul.
E clar că Yahoo pierde vizibil în fața Google, mail-ul lor e execrabil, ultima versiune de messenger la fel. Pe lângă toate aspectele de ordin tehnic, din punctul meu de vedere, messengerul de la Yahoo este o pierdere de vreme.
Așadar, vă anunț că începând de astăzi renunț la ID-ul meu. O să am unul pentru familie și prieteni foarte apropiați, însă și asta pentru foarte scurt timp (atât cât îmi ia să îi conving să treacă pe Gtalk).